Alimentatia nou-nascutului (varianta vegana si raw vegana/fructariana)

Alimentatia nou-nascutului este un subiect foarte important de care intreaba frecvent mamicile constiincioase. Pentru a rupe lantul slabiciunilor si a inversa tendinta de slabire continua a genelor transmise copiilor (cel putin 3-4 de generatii in spate de mancatori de carne, lactate, cereale, mancare gatita, adica alimentatia „cu de toate”) este nevoie de o schimbare la nivelul alimentatiei nou-nascutului. Boala incepe incepe din primele zile ale nou-nascutului, daca nu este hranit corect. Astazi suntem la punctul cel mai de jos al slabiciunii genetice, motiv pentru care vedem boli cronice grave la copilasi de 1-3 ani.

De aceea, postez mai jos capitolul „Alimentatia nou-nascutului”, din cartea „Retete in dieta de detoxifiere”, de Dr. Sorina Soescu si Silvia Soescu. Dr. Sorina Soescu este doctor homeopat, care a facut si Scoala Internationala de Detoxifiere a Dr. Robert Morse, Nivelul 1 si 2, pe care am facut-o si eu. Deci, aceste indicatii au la baza conceptul de sanatate al Dr. Robert Morse si se bazeaza si pe experienta Dr. Sorina Soescu. Lectura placuta si sper utila:

–––––––––––––

<<Laptele de mama şi alăptarea prelungită – reprezintă varianta optimă pentru puiul de om. Alăptarea la sân poate fi alimentaţie exclusivă până Ia 5-6 luni fără a necesita niciun fel de alt adaos, mai ales dacă mama a ales o dietă sănătoasă, măcar cu 1-2 ani înaiînte de sărcina şi naştere (sau o perioadă cât mai lungă din viaţa ei).

Am văzut mame vegane, raw-vegane şi fructariene. – alăptându-şi copiii 2-3 ani de zile (n.r. Dr. Robert Morse recomanda intarcarea cat mai repede) – fără probleme. Anne Osbore, o mamă fructariană de peste 17 ani a ales să facă chiar diete monofruct în timpul alăptării. Astfel, a mâncat doar portocale 2-3 săptămâni sau doar pepeni o lună de zile, în timp ce-şi alăpta cel de-al doilea copil. Şi totul a fost foarte bine, şi pentru ea, şi pentru cel mic.

Laptele unei astfel de mame, cu o alimentaţie simplă şi naturală, este un lapte aproape transparent, apos, dar foarte dulce şi foarte concentrat. Copilul se va sătura din mai puţin, nu are nevoie de cantităţi foarte mari – întrucât primeşte într-o cantitate mică ESENŢA a ceea ce are nevoie, în schimb, un astfel de copil va fi micuţel şi subţirel, desigur pe structura asemănătoare părinţilor săi.

Copiii mamelor vegane, vegetariene sau fructariene – nu sunt copiii graşi sau înalţi – în schimb sunt copiii prezenţi şi inteligenţi, cu ochi strălucitori şi curiozitate naturală. Chiar şi o mamă care mănâncă „normal”, dar creşte procentul de fructe şi legume crude din alimentaţia ei va observa cum micuţul ei va creşte mai puţin decât cei hrăniţi cu laptele „vacilor” (varianta „praf” sau „naturală”).

Unii nou-născuţi refuză laptele mamelor lor. Este o întrebare legitimă: DE CE un nou-născut ar refuza laptele de sân? Ce este în „neregulă” cu acesta, încât copilul preferă „să moară de foame”, în loc să consume ce i se oferă? Iar răspunsul logic, pentru cei care cunosc cărţile „Sănătate 5D” şi „Pur şi simplu… vindecare” (de pe www.centrulnatura.ro) ar fi: ACIDOZA! Acidoza limfatică (stagnarea acizilor în vasele limfatice ale sânilor) mamei este atât de mare, încât laptele său în loc să fie ALCALIN şi nutritiv, devine ACID şi agresiv pentru intestinele copilului.

După primele experienţe cu „laptele acidotic” copilul îl refuză. Multe mame nu au timp de o detoxifiere înainte de sarcină (sau chiar şi în timpul sarcinii), deși grețurile de sarcină intense, în primele luni reprezintă o “detoxifiere” forțată indusă de fetusul în dezvoltare.

Cu cât corpul mamei este mai „în acidoză”, cu atât greţurile sunt mai intense (şi mama nu mai este lăsată să se alimenteze cu „deşeurile” care au umplut-o de acidoză!). Şi atunci, laptele acestor mame nu este o soluţie pentru bebeluşii lor. Cu ce putem înlocui acest lapte (deşi LAPTELE DE MAMĂ ESTE DE NEÎNLOCUIT!) ca să ajutăm bebeluşul?

Am văzut că „formulele de lapte praf” – indiferent de firma producătoare sau de sursă, indiferent că sunt „animale” sau „vegetale” – nu reprezintă variante benefice pentru puiul de om. Formulele chimice rămân formule chimice – cu toate problemele lor. Oamenii nu au reuşit să „creeze” formule asemănătoare celor realizate de Creator – în fructele şi produsele din Natură.

Apa de cocos

Alimentul din Natură care seamănă cel mai mult cu laptele de mamă este apa de cocos. Acel lichid transparent – din interiorul unei nuci de cocos tinere – reprezintă amestecul ideal de minerale, zaharuri şi grăsimi – cel mai apropiat de structura laptelui de mamă. Din păcate, acest produs nu este decât foarte rar disponibil în ţara noastră – şi atunci nu de o calitate chiar foarte bună (nu prea este proaspăt, nucile călătoresc prea multe zile înainte de a fi posibil consumul). Laptele de cocos – un alt produs „la cutie” de pe rafturile magazinelor – este un amestec „omenesc” dintre pulpa de la nuca de cocos şi apă (la blender) şi cu puţin acid citric (pentru conservare). Uneori, acest produs (în varianta BIO) reprezintă cel mai bun substitut temporar pentru alimentaţia nou-născutului şi bebeluşului.

Suc de fructe

Robert Morse spune că li se poate da bebeluşilor suc de fructe de la 2 luni – şi pot să rămână pe suc de fructe – exclusiv (mai ales fructe bio , organice şi coapte) – până către 4-5 luni, când se poate începe diversificarea (cu mai multe fructe – şi legume).

Sucurile pe care bebeluşii le primesc uşor şi le acceptă cu bucurie sunt sucurile de mere şi pere – variantele cele mai alcaline (citeşte = „dulci”) şi organice disponibile.

(1) Da – un copil poate creşte DOAR cu suc de mere – câteva luni bune. Cu cât merele sunt de mai bună calitate (au în ele lumina soarelui, apa pământului şi toate mineralele dintr-un sol netratat cu chimicale) cu atât mai bine.

(2) O altă variantă de suc alcalin pe care un copil o acceptă cu uşurinţă este sucul de pepene roşu şi/sau sucul de pepene galben (acest lucru fiind posibil în special în sezon – dacă este posibil).

(3) Şi o a treia variantă ar fi sucul de struguri albi, proaspăt storşi (de asemenea, în sezon).

Toate aceste sucuri DULCI, pline de vitamine, minerale, enzime şi ENERGIE sunt adevărate alimente pentru un copil între 2 şi 4 luni şi pot înlocui „laptele animal” sau orice altă variantă de „lapte vegetal” pe care mămicile o încearcă.

Robert Morse spunea că toate încercările de a fabrica „lapte vegetal” din nuci, alune, caju, migdale, seminţe variate – sunt posibilităţi – dar datorită conţinutului crescut de proteine şi grăsimi – au aceleaşi dezavantaje ca „laptele animal” – suprasolicită şi slăbesc rinichii şi intestinele.

Dacă un copil acceptă şi doreşte un „lapte vegetal” fabricat de mama lui în casă – este posibil ca organismul lui să-l poată procesa şi prelucra. Şi atunci, o combinaţie „lapte vegetal” cu sucuri proaspăt stoarse din fructe – reprezintă alimentaţia „de bază” a unui nou-născut şi bebeluş în primele 4-5 luni ale vieţii. Fiecare mamă va „testa” şi încerca cu puiul ei varianta pe care corpul acestuia o acceptă cel mai bine. NU EXISTĂ REŢETE UNICE, STANDARD – precum în formulele la cutie.

Copiii sunt UNICI, fiecare are propriile slăbiciuni, propriile sensibilităţile şi mai ales, nevoi UNICE. Iar orice proaspătă mămică are responsabilitatea de a le identifica în primele sale luni de viaţă, testând cu blândeţe şi răbdare variantele disponibile.

Să exemplificăm un mic „meniu” pentru un bebeluş – şi apoi să dăm câteva „reţete” de „lapte vegetal” mai frecvent folosite de mămici şi acceptate de copiii.

Meniu nou-nascut nealaptat

• În prima lună de viaţă:

„Lapte vegetal” – de cocos, de ovăz, de orez, de nuci, de cânepă, de alune, de migdale, de caju etc – 50 ml -100 ml (crescător – să depistăm reacţia corpului copilului – dacă apar colici – schimbaţi „reţeta” de lapte – până găsiţi una la care să „nu apară” colici) -150 ml pe supt (lapte proaspăt preparat, în fiecare zi – sau la 2 zile).

Folosiţi primele 3-4 săptămâni din viaţa copilului – pentru, a testa preferinţele şi posibilităţile corpului acestuia.

• Din a doua lună de viaţă

La 2-3 ore (sau după dorinţa copilului) – se începe cu 100 ml de „lapte vegetal” – urmat cu 10 ml suc de mere (50% cu apă, la început)- apoi iar 100-150 ml „lapte vegetal” – urmat iar de puţin suc de mere (de 2-3 ori pe zi – suc şi de 4-5 ori pe zi, lapte vegetal).

În fiecare zi – se poate creşte un pic cantitatea de suc proaspăt stors (folosiţi în prima lună DOAR un singur fruct – doar mere, sau doar pepene, sau doar struguri – ori doar pere – si observaţi reacţiile corpului copilului) -înjumătăţind mereu sucul cu apă (50% suc – 50% apă) – până se ajunge la 150 ml de suc Ia o masă.

• Din a treia lună de viaţă

Creşteţi procentul de suc proaspăt stors la o masă – şi scădeţi procentul de apă – până copilul ajunge să aibă complet doar sucuri.

• Din a patra lună de viaţă

Continuaţi cu 2-3 biberoane de suc zilnic şi cu 3-4 (sau mai multe) biberoane de lapte vegetal zilnic – introducând treptat un al doilea suc de fructe (daca este disponibil) – cu creştere treptată, ca şi primul.

• Din a cincea lună de viaţă

Se poate începe cu o masă de blend de fructe (piure de mere, piure de pere) tot simplu – dat cu linguriţa – continuând cu restul de sucuri de fructe (3-4 biberoane pe zi) şi reducând biberoanele de lapte vegetal.

• Din a şasea lună de viaţă

Se pot introduce alte 1-2 sucuri de fructe (după disponibilităţi) – să fie foarte dulci şi foarte coapte şi mai ales ORGANICE (faceţi acest efort, măcar până într-un an!). Aşadar^: copilul să aibă 3-4-5 biberoane de suc de fructe -1-2 mese de piureuri de fructe (să aibă deja 4-5 fructe de combinat) şi doar 2-3 biberoane de lapte vegetal (acesta se reduce cât mai mult – să rămână doar dimineaţa şi seara, eventual – şi apoi să fie scos complet către luna a 8-a – a 9-a).

• Din luna a şaptea

Copilul poate primi şi sucuri combinate (fructe – legume) – sucul de măr cu morcovi, de pară cu morcovi – fiind cel mai bun exemplu (şi mai uşor de acceptat de către copil) şi foarte multe piureuri (smoothie)-uri de fructe (mere, pere, banane, piersici, caise, mango foarte copt, kaki, pepene galben, etc), singure sau în combinaţii de 2-3 fructe.

În smoothie-uri pot fi puse şi câteva frunze verzi (salvie, busuioc, rozmarin, mentă, salată, spanac, rucola, pătrunjel şi diferite alte frunze verzi), care vor da atât aromă diferită amestecului, cât şi vor permite absorbţia mai lentă a glucidelor din fructe (datorită fibrelor vegetale) şi senzaţia de saţietate după un smoothie va dura mai multe ore.

Din momentul în care copilul are mai mult de 4 dinţişori – mama poate lăsa bucăţele de fructe tăiate pe platouri (pe farfurii) prin casă, astfel încât cel mic să se poată servi, de câte ori vrea „să ronţăie” ceva. Funcţie de dentiţia acestuia, se pot lasa şi bucăţele de morcovi, de castraveţi, de dovlecei cruzi, de roşii sau ardei (toate bio) – alături de bucăţelele din fructe. Copilul va alege exact ce are nevoie, în anumite momente ale zilei.

Pe măsură ce cantitatea de fructe/legume crude şi varietatea acestora creşte, se poate opri „laptele vegetal” complet şi se poate rămâne doar pe alimentaţia „raw-vegană” (nepreparatâ termic), dacă părinţii aleg să se alimenteze şi ei în acest fel (un copil va dori DOAR mâncarea pe care o vede consumată de părinţii săi) – sau pe alimentaţia „vegană” (dacă părinţii aleg să existe şi o masă sau mai multe „gătite” în alimentaţie).

Astfel, se poate introduce o supă de legume, la început mai apoasă, apoi mai consistentă, până Ia o Supă-cremă de legume – ulterior chiar piure de legume (diferite combinaţii – de exemplu dovlecel cu morcovi, sau gulie cu morcovi, sau napi cu morcovi şi ceapă, etc).

Până Ia vârsta de 1 an – copilului i se pot introduce în alimentaţie toate fructele (sucuri de fructe, smoothie, piureuri şi/sau bucăţi ca atare de fructe) şi toate legumele („fructe” ale legumelor, inflorescenţe = varză, conopidă, broccoli, verdeţuri şi/sau rădăcini).

Folosiţi cartofii doar în varianta „vegană” (gătită) a alimentaţiei – preferând la început cartofii dulci (o specie diferită decât cartofii „normali”), dar şi cartofii albi sau roşii DOAR bio (organici).

Să nu uitaţi că Solanaceele = roşiile, ardeii, vinetele şi cartofii – sunt printre cele mai tratate chimic legume – aşa încât este OBLIGATORIE pentru copilul mic procurarea DOAR a variantelor BIO (dacă nu le găsiţi, atunci NU LE MAI FOLOSIŢI DELOC!).

În varianta gătit – pentru mămicile care doresc o variaţie şi mai mare (deşi SIMPLITATEA este apreciată de copil – şi veţi descoperi că majoritatea copiilor PREFERĂ FELURILE DE MÂNCARE CÂT MAI SIMPLE – de câte ori acestea sunt oferite, ca atare) – se pot folosi şi cerealele fără gluten – în special meiul, quinoa şi amaranth-ul, dar şi puţin orez integral (inclusiv pastele din orez) sau porumb (pastele din mălai), eventual puţină fasole-Mung, fasole Azuki, linte sau puţin năut (preparate în diferite feluri).

Fiecare fel nou de mâncare se va introduce TREPTAT, urmărind de fiecare dată reacţia corpului copilului în următoarele ore.

Nu îi oferiţi copilului sub 1 an proteine vegetale (leguminoasele tip fasole, linte, năut) mai mult de 2-3 ori pe săptămână.

Copilul peste 1 an – poate să aibă alimentaţia din ce în ce mai variată -incluzând toate tipurile de cereale fără gluten – orezul integral, hrişcă (şi produsele din ele), porumbul, meiul, amaranthul şi quinoa.

Există multe tipuri de reţete şi vom prezenta câteva la finalul acestei secţiuni, pentru orientare şi ghid de „începător”.

De asemenea, se pot include toate tipurile de proteine vegetale (leguminoasele = fasole, mazăre, năut, linte, – şi produsele din ele), ciuperci, germeni vegetali (de 1-2 ori pe săptămână, nu mai des), seminţe şi nuci (de 2-3 ori pe săptămână) şi produse preparate din ele, precum şi grăsimi mai „complexe” precum cele din avocado, măsline şi nuca de cocos (fulgii de cocos, pulpa de la cocos).

Alături de fructe şi legume simple (sau preparate) – după preferinţa copiilor – proteinele şi grăsimile vegetale – oferă diversitate şi variaţie în alimentaţie – şi pot constitui atât varianta RAW-VEGAN de nutriţie (= nepreparată termic), cât şi varianta VEGAN (cu preparare termică) – pe care un copil poate creşte sănătos şi armonios.

Am cunoscut copiii hrăniţi în acest fel ani de zile – şi lăsaţi liberi în social – chiar printre „ispitele” hranei obişnuite. Aceşti copiii „gustau” de fiecare dată ce mai vedeau Ia colegii şi prietenii lor de joacă şi scuipau rapid (atât ciocolata, cât şi pâinea sau carnea, lactatele sau dulciurile, coca-cola sau biscuiţi).

Aşa încât, un copil obişnuit cu „gusturile naturale” ale fructelor şi legumelor – crescut în acest fel într-o familie cu aceleaşi alegeri alimentare – se va feri „singur” de alimentaţia socială plină de deşeuri şi otrăvuri. O va testa – şi o va elimina din proprie alegere – fără să trebuiască influenţat, păzit sau pedepsit în vreun fel.

Şi dacă ceva din alimentaţia „socială” va rămâne în obiceiurile sale alimentare (dulciuri sau carne) înseamnă că organismul lui spune că ARE NEVOIE de acel ceva – şi nu trebuie forţat să elimine. Ci va fi ajutat să-şi echilibreze corpul – oferindu-i-se cele mai sănătoase variante cu putinţă – din lumea vegetală.

La nou-născutul alăptat cât mai mult timp, diversificarea alimentară este mult mai simplă, mai uşoară şi tranziţia mai naturală, pentru că legătură cu mama este mai puternică şi copilul se simte mai relaxat şi este mai echilibrat.

Dacă este alăptat până la 5 luni exclusiv, de la 6 luni începe să fie introdus treptat sucul de fructe – se preferă sucul de mere, sau cel de pere, sucul de struguri foarte dulci sau sucul de pepene (depinde de disponibilitate).

La început, poate fi diluat 50% apă, şi introdus treptat-50 ml, apoi 100 ml, 150 şi 200 ml-la2-3 zile crescând cantitatea, funcţie de preferinţele copilului.

În primele zile, doar o masă de suc pe zi, ulterior, la finalul primei luni de diversificare – 2-3 mese de suc pe zi, iar luna următoare, adăugând şi piure-ul de fructe. Primele 1-2 luni este bine să folosiţi doar un singur fel de fruct la o rnasă, este mai simplu pentru ficatul copilului şi întregul tub digestiv. De asemenea, este recomandat ca fructele să fie organice, bio şi cât mai coapte (cât mai dulci). Fructele necoapte sau stropite cu pesticide vor produce colici copilului.

• Începând de la 8 luni în sus

Se pot combina fructele, se pot face mici combinaţii fructe cu legume (suc de măr cu morcov), pot deja fi folosite toate fructele existente pe piaţă, şi dacă se doreşte, introduse legume dulci, precum morcovul, păstârnacul, feniculul, varza de Bruxelles, conopida, ceapa, etc. – în piureuri (blend-uri), în sucuri sau eventual, în supe (dacă doriţi şi introducerea mesei preparate termic).

Când faceţi o supă, combinaţi 2-3 ingrediente cel mult (ceapă, dovlecel, morcov, sau varză, morcov, păstârnac) şi observaţi reacţia copilului. Nu începeţi cu supe prea complicate şi prea preparate (doar legumele fierte la foc mic, 15-20 min şi pasate).

• Către 11-12 luni

Copilul va avea 2-3 mese de fructe pe zi (sucuri, piureuri = blend-uri, bucăţi de fructe, ca atare), 1-2 mese de legume, crude sau preparate termic şi mesele de sân de la mamă, funcţie de dorinţă. Funcţie de anotimpuri, fructele şi legumele vor fi diferite şi variate.

Această combinaţie este suficientă pentru un copil vegan, să rămână în cea mai bună stare de sănătate, ani de zile. Acest copil va fi subţirel, micuţ, în schimb foarte activ, foarte vioi şi mai ales foarte inteligent, prezent şi sănătos.

Spre deosebire de copiii „împăstaţi” cu lapte praf, care sunt imenşi, dolofani şi înveliţi în grăsimi, copiii alăptaţi natural şi hrăniţi cu fructe şi legume sunt micuţi şi delicaţi, dar foarte rezistenţi şi inteligenţi.

Pentru că nu suntem obişnuiţi cu această imagine a copiilor, într-o lume care slăveşte kilogramele în plus şi le furnizează continuu „materie primă” de menţinere – multe mămici se vor confrunta cu judecăţile medicilor (mai ales bărbaţi), care impun alte „standarde” pentru sănătate.

Un copil în creştere NU ARE NEVOIE DE PROTEINE.

Corpul omenesc este format din atomi de CARBON (citiţi biochimie, vă rog – găsiţi explicaţii pe înţelesul tuturor în Manualul Şcolii „Sănătate 5D” de pe www.centrulnatura.ro), nu din atomi de AZOT!

CARBON-ul se obţine din carbohidraţi – adică din fructe şi din legume -nu din proteine (care sunt structuri pe bază de azot).

Toate fructele şi legumele conţin AMINO-ACIZI – adică exact părţile constituiente din proteine (exact ce caută corpul nostru, în procesul creşterii), alături de grăsimi şi uleiuri esenţiale (toate vegetalele au aceste componente în structură) şi de multe vitamine, enzime şi minerale – ESENŢIALE pentru sănătatea corpului nostru.

Fructele şi legumele naturale AU TOT CE ARE NEVOIE CORPUL OMENESC pentru a creşte şi a se dezvolta în ritmul său NATURAL (adică LENT, treptat – nu rapid şi accelerat, precum la copiii hrăniţi „cu de toate”).

Nu este nevoie să-i daţi copilului nuci, alune, seminţe, avocado, unt de cocos şi ulei de migdale sau alte atâtea preparate „slăvite” în toate mediile informatice. Au prea multe proteine şi grăsimi, încarcă rinichii şi blochează articulaţiile.

Atâţia părinţi plătesc cu suferinţele copiilor necunoaşterea şi erorile de alimentaţie. Chiar şi în alimentaţia vegană şi raw-vegană se produc FOARTE MULTE erori, ce duc la probleme de sănătate evidente.

Nu este nevoie de produse animale – carne, peşte, ou sau lactate. Sunt inutile, dăunătoare şi producătoare de acidoză. Ele pot să nu existe absolut deloc ca şi alimente pentru întreaga familie, scoateţi-le din „normalul” alimentaţiei tuturor.

Nu este nevoie nici de cereale, mai ales de cele cu gluten, care încarcă cumplit economia organismului cu reziduuri şi săruri ale pământului. Dacă totuşi părinţii aleg să dea cereale copiilor (că vechile obiceiuri dispar greu), măcar alegeţi-Ie pe cele fără gluten – mei, quinoa, hrişcă, orez integral, amaranth – şi introduceţi-Ie după vârsta de 1 an, lăsând copilul să aleagă sau nu consumul lor şi al produselor preparate din ele.

Nu combinaţi fructele cu cerealele. Procesul de fermentaţie rezultat produce gaze şi colici. Fructele se consumă ca şi masă separate, întotdeauna, fâră să se amestece cu nimic altceva (cu ceva excepţii, descoperite de fiecare prin încercări şi testări personale).

Din momentul în care copiii pot decide ei singuri ce le place şi ce Ie displace, în materie de fructe şi legume – alimentaţia acestora este extrem de uşoară şi se produce natural.

Vom prezenta la final câteva „reţete” orientative pentru mămicile care au neapărat nevoie de indicaţii mai specifice (fiind încă sub influenţa setărilor sociale care ne impun „reţete” şi „instrucţiuni de utilizare” pentru orice folosim).

Nu uitaţi că în alimentaţia copiilor, ingredientele principale sunt IUBIREA, RĂBDAREA şi mai ales ENERGIA POZITIVĂ cu care se prepară orice. STAREA DE SPIRIT a mamei este mai importantă decât orice combinaţie alimentară!>>