Ideea aceasta este foarte raspandita, fiindu-ne imprimata in minte din primii ani de viata. „Bea-ti lapticul, ca sa te faci mare…….”
La televizor reclamele cu branza, iaurt si lapte sunt nelipsite, industria lactatelor fiind una puternic dezvoltata.
Nutrionistii si medicii de asemenea recomanda lactatele pentru ca „sa avem oase si dinti tari” si sa „nu ne lipseasca calciul”.
Dar oare chiar acesta este adevarul?
Asa cum se intampla de multe ori, adevarul este exact invers fata de conceptia aproape unanim acceptata de societate. De fapt lactatele sunt chiar mai nocive decat carnea pentru sanatate, pentru ca sunt campioane la produs mucus in corp si aciditate. Iar acest lucru duce in timp la orice afectiune, de la cele mai putin grave pana la tumori.
In special daca amesteci lactatele cu cerealele, obtii o combinatie extrem de acida si producatoare de mucus. Si daca ne gandim ca ani de zile micul dejun ideal pe care expertii si mass-media l-au promovat a fost cereale cu lapte, nu trebuie sa ne miram de paleta larga de afectiuni care se dezvolta de la varset fragede.
De fapt, lactatele slabesc oasele, ducand si la osteoporoza, deoarece fiind acide declanseaza mecanismul natural al corpului de echilibrare, care foloseste substante chimice alcaline. Iar calciul este alcalin si se gaseste cel mai din abundenta in corp, in special in oase. De aceea, lactatele de fapt scot calciul din oase si le slabesc.
Bineinteles ca nu numai lactatele sunt de vina pentru acest lucru, ci in general alimentatia acida, din cauza alimentelor bogate in proteine, care mai sunt si gatite. Produsele de origine animala sunt in mod special vinovate.
Cercetarile efectuate de un grup de oameni de stiinta suedezi arata o legatura intre consumul de lapte si mortalitatea crescuta, fracturi si osteoporoza (Michaëlsson K, Wolk A, Langenskiöld S, et al. Milk intake and risk of mortality and fractures in women and men: cohort studies. British Medical Journal. Published online October 28 2014).
La femeile de peste 20 de ani, a bea mai mult de 200g de lapte pe zi (mai putin de un pahar) a fost corelat cu mortalitate crescuta. Acest risc crescut a variat de la 21% pentru un pahar pana la doua, mergand pana la 93% pentru cei care consuma trei sau mai multe pahare pe zi. Consumul a mai mult de un pahar pe zi a fost de asemenea corelat cu un risc crescut de fracturi la femei.
Intr-un alt studiu de cercetare, Cumming si Klineberg raporteaza:
“Consumul de produse lactate, in special la varsta de 20 de ani, a fost asociat cu un risc crescut de fractura a soldului la varsta inaintata. (“Case-Control Study of Risk Factors for Hip Fractures in the Elderly”. American Journal of Epidemiology. Vol. 139, No. 5, 1994).
De asemenea, o cercetare desfasurata pe o perioada de 12 ani (Harvard Nurses’ Health Study) a stabilit ca aceia care consumau cel mai mult calciu din lactate aveau mai multe fracturi decat cei care beau lapte rareori. Acesta este un studiu de amploare, bazat pe 77.761 de femei cu varsta intre 34 si 59 de ani.
Dupa cum spun chiar autorii studiului:
“Datele nu sustin ipoteza potrivit careia consumul crescut de lapte sau alte alimente ca sursa de calciu de catre femeile adulte le protejeaza pe acestea de fracturi la sold sau la brat.” (Source: Feskanich D, Willett WC, Stampfer MJ, Colditz GA. Milk, dietary calcium, and bone fractures in women: a 12-year prospective study. American Journal of Public Health. 1997).
Si alte studii stiintifice contrazic intelepciunea traditionala exprimata prin ideea ca laptele si produsele lactate ajuta la reducerea fracturilor osteoporotice. Surprinzator, studiile care demonstreaza ca laptele si produsele lactate de fapt nu reusesc sa protejeze oasele de fracturi sunt mult mai multe decat cele care arata invers (la acestea trebuie verificat daca industria laptelui nu este implicata, precum si conditiile experimentului si interpretarea lui).
Cand te gandesti ca omul este singurul animal care bea lapte dupa intarcare si, mai mult chiar, laptele unui alt animal incepi sa te intrebi: cine a venit cu ideea asta? Caci naturala nu e. Dupa intarcare, capacitatea copilului de a metaboliza laptele dispare.
In plus, laptele de mama are o cu totul alta compozitie fata de laptele de vaca, de exemplu, raportul elementelor constitutive fiind practic inversat. Fiecare specie are un lapte specific, cu o compozitie specifica, care se potriveste dezvoltarii acelui animal. Vitelul, de exemplu, trebuie sa creasca mult si repede, de aceea contine multe proteine, pe cand la oameni, este invers, laptele de mama continand carbohidrati cel mai mult.
Laptele contine de asemenea si D-galactoza, un tip de zahar. Datele stiintifice pe animale sugereaza ca D-galactoza este asociata cu imbatranirea si distrugerea tesuturilor la nivel celular. Cercetatorii spun ca o doza injectat de 100mg/kg de D-galactoza accelereaza aparitia semnelor biologice de imbatranire la soareci, doza care este echivalenta cu 6 pana la 10g la oameni, sau cantitatea care se gaseste in unul sau doua pahare de lapte.
Prin pasteurizare si fermentare lactatele devin si mai acide si mai mari producatoare de mucus.
Asa ca, daca iti iubesti sanatatea, pune-ti ca prim obiectiv eliminarea lactatelor din alimentatia ta (Pentru cei care au tumori, eliminarea totala a lactatelor trebuie facuta imediat). Si ca un prim pas, inlocuieste lactalele de origine animala cu lactatele de origine vegetala.
Daca ai osteoporoza, daca ai sinusurile infundate, faci usor fracturi, daca ai tumori, nu mai sta pe ganduri.
Sa revenim la alimentatia specifica omului, pentru care sunt proiectai din punct de vedere biologic si astfel ne vom vindeca pe deplin,
Florin Balint
